Vreme si vremuri

 

 

Grupa mijlocie "Ursuleti"

25 de ani de implinire

 La multi ani, Oana!

25 de ani de implinire

 

Nu pot sa-ti doresc ceva anume, ci doar sa gasesti ceea ce cauti, si sa faci ceea ce-ti doresti. Dar, bine! Iti doresc frumusetile linistii, gloria luminii solare, misterul intunericului, forta flacarii, puterea apei, dulceata aerului, taria calma a pamintului, iubirea care sta la temelia tuturor lucrurilor, minunatia vietii. Credinta in lucrurile fundamentale ale omenirii. Iti doresc dragoste, si sper sa-ti traiesti viata mereu surprinsa si incintata de ceea ce-ti ofera lumea din jur. Mi-as dori sa am puteri magice si sa netezesc totul in calea ta. Tot ce pot insa, este sa fiu aici. Mereu. Vreau sa te stiu fericita, aparata. Linistita, si’nteleapta. La multi ani, prima bataie a inimii vietii mele!

"Numai iubirea"- la cald!

30 Mar 2005 14:17 Autor: Serenissima(Catalina Bogdan)

Trecind in revista...intimplari, mi-am adus aminte de asta, m-am amuzat(nefiind o consumatoare de telenovele) si am urcat-o pe blog:)) Serenissima a fost, cindva, "numele meu de scena" pe cind lucram la revista pentru femei "Ele".

Atentie, se filmeaza!

Sediul in care imi desfasor zilnic activitatea, este in imediata apropiere a Primariei Sectorului 1. Pina aici, nimic spectaculos.
Dupa ce am trecut in revista toata presa bancara, si am "executat" monitorizarea articolelor pe problematica financiar-bancara, am considerat ca am dreptul la un premiu. Asadar, m-am ridicat frumusel de pe scaun, mi-am intins si relaxat bratele si gitul, si am pornit agale catre geam cu cafeaua si tigarile in brate. Imi aprind tacticos "pipa pacii" si-mi arunc, lenes, ochii pe geam. Agitatie mare. Trecatori curiosi....

Privesc mai bine. Regizori, scenaristi, actori, care de emisie. In prima faza l-am recunoscut doar pe dl. avocat fara scrupule Tudor (Vlad Radescu). Apoi, rind pe rind, si-au facut aparitia arhitectul Dan imbracat la patru ace tragind cu foc dintr-o tigare (Alexandru Papadopol), fratele Victor ( Dan Bordeianu ), artistul boem incalzindu-se cu o cafea fierbinte, micuta Bianca zburdind plina de enegie printre mai marii ei colegi, "violatorul" Alinei, Alina, nea Manole- tare mult imi place omul asta (Sebastian Papaiani) etc. Nu am zarit-o pe Andreea, si nici pe Ana. Cu siguranta au fost cu totii.

Pun repede mina pe telefon si-mi sun bunica, care locuieste linga impunatoarea primarie, si este fan "Numai iubirea". O bag in priza. Ii spun sa puna repede o hainuta pe ea si sa iasa, sa-si vada, discret, actorii preferati.

Acestea fiind spuse, mi-am adus aminte ca trebuie sa merg sa cumpar revista Capital. Au inceput problemele si girjile. Sa ies, sa nu ies...Daca ies dau nas in nas cu ei. Daca nu, risc o penalizare. Si daca ies si ma remarca cineva, si-mi propune un rol mic in telenovela?....Imi iau inima in dinti si cobor. Deschid usa de la intrare cu mare bagare de seama, ma indrept de spate, sparg rindurile si trec mindra printre ei. Mi-am cumparat ziarul si m-am intors in redactie. Bineinteles ca nimeni nu a avut timp sa ma remarce. :)
Si-mi spun ca am "scapat" si de data asta.

Mai aprind un "cui", uit de revista mea si privesc in continuare pe geam pentru a va putea povesti si voua spectacolul strazii. Incepe nebunia, aparate si camere in functiune, tavi pline cu diverse bunataturi, costume peste costume si multimea de trecatori. Bunicute care au iesit la cumparaturi, oprindu-se incintate, tineri care cereau autografe, muncitorii care s-au oprit din treaba, vinzatoarele magazinelor de linga primarie si un catel care rodea tacticos niste oase dintr-o punga.

Sigur ca am uitat ceva despre care, cu certitudine imi voi aduce aminte abia dupa ce voi trimite articolul. Am uitat si personaje. Parca le-am uitat si numele. Dar, cu toate astea, am satisfactia ca am luat stirea la cald si in exclusivitate (nu am vazut presa pe aici), iar voi aflati primele ca Dan Bratu probabil se insoara ca altfel ce faceau la primarie. In film, desigur.

Sa aveti o zi buna si la fel de plina ca a mea.

In amintirea dlui Balalau

A mai trecut un an de cind ne vegheaza dintre ingeri. Cit voi tine acest blog, indiferent ca voi scrie sau nu, intotdeauna voi avea timpul necesar sa-i aduc un omagiu celui care a fost Constantin Balalau. Pentru curiosi, in posturile anterioare am si motivat.

A plecat la vreme de sarbatoare, intre alte doua sarbatori mari. S-a inaltat mai devreme decit trebuia, si de acolo, de la cer, sint convinsa  ca are grija de cei pe care i-a iubit si de cei care l-au iubit. 

Dumnezeu sa-ti aiba sufletul in paza, inger printre ingeri.

Foto: Corvin

Impartind acelasi suflet...

Nu am mai filozofat de mult. Daca va era dor...Voila!
Secretul succesului personal este sa fii sincer cu tine insuti si sa continui sa vrei mai mult. Pentru a-l atinge, nu este destul sa fii fericit, ba chiar dimpotriva. Dorinta trebuie sa creasca, pentru ca ea se va transforma, pina la urma, in pasiune. Iar pasiunea inseamna putere. Nu degeaba se spune ca atunci cind vrei mai mult, capeti ce-ti doresti. Oamenii care nu vor mai mult nu-si dau voie, lor insile, sa aiba ceva nou, ceva mai bun. In sinea lor considera, de fapt, ca nu merita. Mai mult, durerea pe care le-o provoaca realitatea, faptul concret ca nu au ce-si doresc, este pentru ei cea mai mare piedica. Solutia dilemei este una singura. Daca vrei mai mult, trebuie sa consideri ca meriti mai mult, sa nu-ti dai voie sa fii nefericit cu ceea ce ai, sa comunici si nu in ultimul rind sa stii ca te poti baza pe un prieten, fie el si membru al familiei.  Prietenul este sigurul sprijin adevarat al fiecarui om, nu? In timp ce alte tipuri de relatii interumane ne pot fi, in functie de situatie, mai dragi sau mai neplacute, prietenia ramine mereu deasupra emotiilor si a intereselor de moment. Stuatutul de prieten nu-l pot capata multi. Dar, din nefericire,  nu prea stim cum sa ne imprietenim.  Abia cind devine un adevarat luptator omul intelege ce mult inseamna un prieten si care este valoarea acestuia in confruntarea cu viata. Ne place sau nu, de cind ne nastem ne inarmam si ne atacam unii pe altii, neincetat. In tot acest talmes-balmes general, prieten este numai acela care se aseaza de buna voie linga tine, spate in spate, si care te ajuta cit timp ai nevoie, neobosit, fara sa te descurajeze, fara sa se plinga. Restul...sint doar aliati de moment si deci potentiali dusmani.

"Prieten adevarat este cel care te forteaza sa gandesti, sa inveti ca niciodata nu e prea tarziu sa faci ceva ce-ti doresti cu adevarat, sa te ajute sa inveti ca poti culege stele dar sa ramai cu picioarele pe pamant. Prieten adevarat este cel care te ajuta sa te regasesti, este cel care iti deschide ochii pentru a vedea clar lucruri pe care din motive obiective sau subiective pana la un moment dar nu le vedeai sau nu doreai sa le vezi. Prieten adevarat este acela care indiferent de varsta si de situatie reuseste sa te faca sa-ti dai seama ca viata poate fi frumoasa cu adevarat daca esti in stare sa alegi din ea numai ceea ce te poate face fericit. Prieten adevarat este persoana care te provoaca sa gandesti, sa te analizezi, sa vezi daca nu cumva tu esti singurul vinovat pentru toate nenorocirile si supararile pentru care ti-ai invinovatit soarta, refuzand sa accepti ca esti singurul vinovat. Chiar daca la un moment dat ai crezut ca doar te injoseste, daca ai curajul sa recunosti ca ceea ce a facut a fost spre binele tau, sa te analizezi si sa te hotarasti sa schimbi ceea ce nu te avantajeaza, atunci este un prieten adevarat si trebuie sa fi recunoscatoare ca ai intalnit un asemenea OM".(Octavian Paler)

Conditia de fiara

Fara jena. Fara iluzii, fara confuzii. Stii ca esti in razboi cu lumea, ca existi ca sa intretii focul egoului tau. Daca nu mananci suficient- esti mancat. Fii fidel aminalului din tine, animalului din jurul tau.

Fara jena. Fara iluzii, fara confuzii. Stii ca esti in razboi cu lumea, ca existi ca sa intretii focul egoului tau. Daca nu mananci suficient- esti mancat. Fii fidel aminalului din tine, animalului din jurul tau. Iti asumi, dezinvolt, conditia de fiara. Iesi la vanat fara complexe, cu toata vigoarea lupului, eliberat de piedici morale. Percepi esenta vietii ca pe o batalie nemiloasa pentru supravietuire. O cursa selectiva. Tragi invataminte din ce vezi ca se intampla. Daca esti eficace, poti prada consistent fara a trebui sa infrunti un adversar fata in fata. Poti cucerii teritorii si bogatii, trimitand pe altii sa moara pentru tine dar, nu-ti place sa te sfasii cu altii. Nu te simti atras. Nu-ti place sa lovesti. Nici sa domini populatia atelata la un jug statal. Nici sa conduci un razboi de cucerire. Iti repugna suferinta altora,  te doare sufletul cand o vezi. Ai porniri de iubire, datorie, mila, solidaritate. Te induioseaza saracia si, uneori, faci pomeni. Esti, in principiu, contraviolentei, nedreptatii, rapacitatii, agresivitatii, injustitiei. Eventual scrii si participi la manifestatii de protest. Te speli pe maini ca Pilat din Pont. Dar, in practica, trebuie sa traiesti. Si uite cum ajungi sa traiesti in postura de prada, constient sau nu. Dai mai mult decat primesti. Ai fost racordat cu sila sau cu binisorul in hatis, si observi neputincios cum iti suge vlaga. Muncesti in van. Daca te zbati in lat, iesi si mai prost. Inconstient, resemnat sau revoltat, esti un perdant. Un instrument folosit, umilit, pacalit. Oricat de zbati nu reusesti sa-ti schimbi pozitia in schema. Nu mori, dar nu existi de tot. Esti, mai curand, un combustibil pentru focul altora. Un satelit tot mai obosit, tot mai dezamagit, tot mai stins. Te revolti, uneori, in numele dreptatii, justititiei, echitatii, solidaritatii. Iti faci datoria constiincios. Muncesti ca sa mori mai lent. Ca sa-ti amortesti amaraciunea. Ca sa uiti, sa nu observi ca nu mai ai timp sa simti cum cei pe care i-ai tinut la san, te musca. Te umileste si postura de lup, si cea de oaie. Ai vrea sa fii trestie ganditoare, adica sa creezi viata si spirit. Fara a consuma viata si corupe spiritul altora. Crezi, speri, tanjesti spre o alta dimensiune a conditiei umane. Detesti si postura de fiara dezlantuita, dar si pe cea de lipitoare ipocrita. Vrei sa fii mai mult. Sa fii altceva. Vrei un joc economic, just, sportiv, stimulant in care toata lumea sa respecte un cod echilibrat. Nu vrei sa pacalesti, nici sa fii pacalit. Te simti prost intr-o comunitate parazitara. Esti haituit intre conditia de rapitor si apetitul de dreptate, bine si frumusete. Nu stii cum sa atingi un echilibru. Te revolta postura ingrata la care ai fost condamnat: fiinta cu colti si stomac de lup, dar cu ganduri si emotii de inger. Stresat, sfasiat, contradictoriu, perplex, disperat. Te explici, incerci sa formulezi limpede problema, in speranta ca Omul va declansa procesul cautarii unei solutii gasirii unei iesiri. Deschide-ti ochii si lasa-ti lumina aprinsa. Avem echilibrul si solutia. De ce sa nu le pastram?